„Colegii au rămas mirați că am venit la birou, am scos din geantă laptopul. «Cum citești?» «Cum scrii?» Le-am explicat: «Tu când scrii te uiți mereu la tastatură?».”
GHID DE ANGAJARE A NEVĂZĂTORILOR
Exercițiu de identificare a meseriilor pentru persoanele cu deficiențe de vedere și practici pentru angajatorii care vor să devină incluzivi
127 de persoane cu deficiențe de vedere urmau studii universitare și postuniversitare în 2019-2020, potrivit datelor furnizate de 42 de universități din România.
2.300 de lei, adică salariul minim brut, este suma pe care trebuie să o plătească statului fiecare angajator cu mai mult de 50 de salariați, pentru fiecare persoană cu dizabilități neîncadrată. Potrivit legii, minim 4% dintre angajații acestor companii trebuie să fie persoane cu dizabilități.
17.266 de persoane cu deficiențe de vedere au între 18 și 64 de ani și sunt sau ar putea deveni persoane active pe piața muncii.
1 leu cheltuit pentru a proiecta incluziv din faza de proiect de amenajare echivalează cu 1.000 lei cheltuiți pentru accesibilizarea ulterioară a spațiului.
9% dintre nevăzătorii din România au absolvit o școală profesională.
90% dintre angajații nevăzători au o prezență mai bună la locul de muncă decât 90% din totalul angajaților.
Testimoniale
Bogdan Mureșan
avocat stagiar
Flavianu Săpașu
lucrător în producție publicitară
„În România asta e meseria pentru nevăzători: masajul. Nu credeam că aș putea face altceva, dar în viață întotdeauna e bine să încerci să faci și să te obișnuiești să faci.”
Laura Stifter
profesoară
„Prima dată când am mers să mă înscriu la titularizare mi s-a sugerat să mă angajez la o școală specială.”
Dan Nuță
operator call-center, actual team lead
„Am avut probleme să fac ce-mi doream doar pentru că alții credeau că nu pot.”
Vasi Capră
realizator radio
„Sunt un om independent. Munca mi-o fac singur. Am făcut pașii atunci când trebuie făcuți.”
Răzvan Nedu
instructor de escaladă
„O parte dintre copii nu se prind că eu nu văd. Sau, dacă se prind părinții, le zic să aibă încredere. Nu înțeleg exact cum fac, dar își dau seama că mă pricep foarte bine.”
Meserii studiate
Acest ghid analizează posibile meserii pe care persoanele nevăzătoare le-ar putea practica în România, alături de măsurile pe care angajatorii ar trebui să le aplice pentru a crea un mediu de lucru incluziv.
Este, așadar, un instrument cu un dublu rol: pe de-o parte, ne propunem să-i ajutăm pe angajatori să înțeleagă potențialul persoanelor cu dizabilități de vedere, dar și pe viitorii candidați să se orienteze către joburile pe care le consideră potrivite pentru ei și cum să se pregătească pentru acestea.
Ghidul nu este o încercare de a crea o listă exhaustivă a meseriilor persoanelor cu deficiențe de vedere, ci mai degrabă pornește un demers de a identifica cât mai multe meserii pe care nevăzătorii le pot face și de a le oferi și altora modelul după care pot obține aceste informații.
Măsurile pe care angajatorii le pot aplica nu sunt exclusiv dedicate celor 9 meserii, ele pot fi aplicate și altor meserii.
Conform experienței de lucru de până acum a AMAis, pentru a crea un mediu incluziv este important să avem în vedere cel puțin aceste trei paliere:
SPAȚIUTEHNOLOGIEECHIPĂ
Integrarea în echipă a unei persoane cu dizabilități pare o misiune solicitantă. Întrebările frecvente sunt:
- Cum transformi spațiul de lucru și ce eforturi presupune?
- De ce tehnologii speciale are nevoie un nevăzător?
- Cât ar costa toate acestea?
- Cât de complicat ar fi pentru echipă să gestioneze o relație cu noul coleg?
În realitate însă, efortul financiar și uman necesar este minim, iar beneficiile pentru angajator sunt importante. De exemplu, un studiu din 2014 (Michele Capella McDonnall, Jamie O'Mally, Adele Crudden: Employer Knowledge of and Attitudes toward Employees who Are Blind or Visually Impaired) arată că 90% dintre angajații cu dizabilități de vedere vor avea o prezență mai bună decât 90% din totalul echipei.
